Si totusi de ce ne implicam de fiecare data?
Fiindca speranta ramane pe acolo pe undeva si de cum intram in o rlatie suntem precum o fabrica de vise care are o productie majora din cand in cand, iar atunci cand suntem in o despartire fabrica da faliment,cel putin pentru o perioada.
De cele mai multe ori spunem dupa o relatie ca numai avem nevoie de baieti/barbati/fete/femei,si pentru o perioada avem prieteni cu beneficii datorita carora ne recapatam oarecum placerile,asta pana cand apare chimia;nu materia la care nu ne pricepem ci mai rau (oarecum) chimia dintre tine si o persoana,acea chimie pe care nu o poti explica(macar chimia de la scoala poate fi explicata).Apar artificii in viata noastra si pentru o perioada suntem...ciudat de happy.
Dupa fiecare despartire e posibil sa fim speriati,sau sa fim eliberati,sau stam pur si simplu cuminti pana lasam chimia sa isi faca apritia.
Pana la urma,cu teama de relatii sau nu,reconstruim in timp o alta fabrica de vise,si chiar daca stam cu teama,cel putin este una pe care o infruntam in speranta de a veda artificii pe tavan.
Sper sa va placa
